O SPERANŢĂ PENTRU ŢĂRANUL ROMÂN

Felicitări ţăranilor de la Pungeşti! De multă vreme ţăranului român, prin ştirile despre şi de la sate, i s-a ştirbit imaginea cântată în literatura noastră de către mulţi autori. Am simţit nevoia să salut această gură de speranţă dată de către ţăranii din Pungeşti, care prin atitudinea şi prin felul în care au acţionat şi-au arătat poziţia lor fermă faţă de atât de controversata exploatare a gazelor de şist. Au câştigat, deocamdată, bătălia prin retragerea pentru moment a companiei Chevron de la Pungeşti.

Dacă raportul prin care s-ar stabili primele reguli la nivel european pentru explorare şi extracţie prin fracturare hidraulică a hidrocarburilor neconvenţionale, între care gazele şi petrolul de şist, votat de Parlamentul European acum o săptămână va fi aprobat şi de Consiliu, aşa cum ne relatează http://www.gândul.info, atunci „o companie precum Chevron nu va putea derula proiecte de explorare şi exploatare a gazelor de şist fără să vină mai întâi cu un studiu de impact asupra mediului şi fără să consulte populaţia din Pungeşti.”

Influenţa mass-media

Mass-media din zilele noastre, în diferitele lor ipostaze, au o ofertă remarcabilă adresată consumatorilor feluriţi, atât ca pregătire şi educaţie, cât şi ca situare acestora, geografică. O mare problemă, aflată în actualitate, nu este aceea a lipsei mesajelor, ci a luxurianţei astfel încât, la fel de important este să ştii să descifrezi un mesaj cu activitatea de selecţie a acestora.

În zilele noastre, mass-media au devenit parte integrantă a vieţii noastre, făcând în aşa fel, încât nu doar să relaţioneze cu celelalte domenii, dar să le şi aservească, creând o mare dependenţă a celor care deţin difertele mijloace de comunicare în masă, faţă de interesele lor. Influenţa mass-media este omniprezentă şi omnipotentă. Sistemul de valori promovat de ele ne înconjoară, ne pătrunde fără măcar, de cele mai multe ori, să ne dăm seama de acest lucru.
Tendinţa de a aprecia ceva sau pe cineva, aşa cum este analizată de studiile făcute cu privire la influenţa asupra socialului, pentru că ştim că este apreciat de alţii, creează mari dezbateri în râdul opiniei publice. De aceea, anumite nume de persoane şi chiar articole comerciale, pentru că ştim că sunt prezentate mediatic, ca fiind cele mai cunoscute, se pot afla pe primele locuri în clasamente printr-un fenomen de ambalare, fără un motiv direct legat de calităţile persoanei sau ale produsului.
Astfel mass-media pot contribui la imaginea şi percepţia asupra unor categorii defavorizate, construind o imagine corectă sau mai puţin exactă a acestora. Din această categorie face parte şi cea a persoanelor cu dizabilităţi. Dacă privim retrospectiv, imaginea acestui segment, redată de mass-media post-comunistă nu este tocmai una favorabilă.
Capacitatea de influenţă, pe care comunicatorii o pot pretinde, este invers proporţională cu nivelul de instrucţie şi de educaţie al consumatorilor. Astfel, persoanele simple, neinstruite, cu un standard social şi cultural redus, vor fi cu mult mai expuse mesajului, mai dispuse la influenţă decât persoanele cu un standard ridicat.
Cele mai importante evenimente interne sau externe, despre care marea majoritate dintre noi are opinii formate, extrem de puternice, ne-au fost aduse la cunoştinţă de către mass-media sau prin experienţă proprie. De aici şi uşurinţa cu care mass-media pot influenţa judecăţile noastre de valori şi prin urmare, alegerile pe care le facem sau deciziile pe care le luăm.
Indiferent de tipul de sistem pe care îl servesc, cu care conlucrează, sau în cadrul căruia acţionează, mass-media sunt principala forţă de influenţare a opiniei publice. De aceea, guvernele învaţă să folosească forţa presei pentru atingerea propriilor interese. O pot face prin câştigarea bunăvoinţei, prin oferirea de avantaje, prin ameninţări, prin presiuni, prin îngăduiri, prin control administrativ.